Chapter 25

 Kn al nouqlea an al domniei lui Zedechia, kn a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneyar, kmpqratul Babilonului, a venit cu toatq owtirea lui kmpotriva Ierusalimului; a tqbqrkt knaintea lui, wi a ridicat kntqrituri de jur kmprejur. 

 Cetatea a fost kmpresuratq pknq la al unsprezecelea an al kmpqratului Zedechia. 

 Kn ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete kn cetate, wi nu era pkne pentru poporul yqrii. 

 Atunci s`a fqcut o spqrturq kn cetate; wi toyi oamenii de rqzboi au fugit noaptea, pe drumul poryii dintre cele douq ziduri de lkngq grqdina kmpqratului, pe cknd Haldeii knconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce kn ckmpie. 

 Dar owtirea Haldeilor a urmqrit pe kmpqrat, wi l -a ajuns kn ckmpiile Ierihonului, wi toatq owtirea lui s`a risipit dela el. 

 Au prins pe kmpqrat, wi l-au suit la kmpqratul Babilonului la Ribla; wi s`a rostit o hotqrkre kmpotriva lui. 

 Fiii lui Zedechia au fost junghiayi kn faya lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanyuri de aramq, wi l-au dus la Babilon. 

 Kn ziua a waptea a lunii a cincea, -era kn anul al nouqsprezecelea al domniei lui Nebucadneyar, kmpqratul Babilonului, -a venit Nebuzaradan, cqpetenia strqjerilor, slujitorul kmpqratului Babilonului, wi a intrat kn Ierusalim. 

 A ars Casa Domnului, casa kmpqratului, wi toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor cari aveau vreo knsemnqtate oarecare. 

 Toatq owtirea Haldeilor, care era cu cqpetenia strqjerilor, a dqrkmat zidurile dimprejurul Ierusalimului. 

 Nebuzaradan, cqpetenia strqjerilor, a luat robi pe ceice mai rqmqseserq kn cetate din popor, pe cei ce fugiserq la kmpqratul Babilonului, wi pe cealaltq mulyime. 

 Knsq cqpetenia strqjerilor a lqsat ca vieri wi lucrqtori de pqmknt ckyiva din cei mai sqraci din yarq. 

 Haldeii au sfqrkmat stklpii de aramq din Casa Domnului, temeliile, marea de aramq care era kn Casa Domnului, wi au dus arama kn Babilon. 

 Au luat cenuwarele, lopeyile, mucqrile, cewtile wi toate uneltele de aramq cu cari se fqcea slujba. 

 Cqpetenia strqjerilor a mai luat wi tigqile pentru cqrbuni wi lighenele, tot ce era de aur wi tot ce era de argint. 

 Cei doi stklpi, marea, wi temeliile, pe cari le fqcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramq aveau o greutate necunoscutq. 

 Knqlyimea unui stklp era de optsprezece coyi, wi deasupra avea un coperiw de aramq, a cqrui knqlyime era de trei coyi; kmprejurul coperiwului era o kmpletiturq kn chip de reyea wi rodii, toate de aramq; tot awa avea wi al doilea stklp cu kmpletitura kn chip de reyea. 

 Cqpetenia strqjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Yefania, al doilea preot, wi pe cei trei pqzitori ai pragului. 

 Wi din cetate a luat un dregqtor care avea supt porunca lui pe oamenii de rqzboi, cinci oameni cari fqceau parte din sfetnicii kmpqratului wi cari au fost gqsiyi kn cetate, pe logofqtul cqpeteniei owtirii, knsqrcinat sq scrie la oaste pe poporul yqrii, wi wasezeci de oameni din poporul yqrii, cari se aflau kn cetate. 

 Nebuzaradan, cqpetenia strqjerilor, i -a luat, wi i -a dus la kmpqratul Babilonului la Ribla. 

 Kmpqratul Babilonului i -a lovit wi i -a omorkt la Ribla, kn yara Hamatului. Ghedalia, dregqtor; uciderea lui. 

 Wi Nebucadneyar, kmpqratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rqmqsese, wi pe care -l lqsase kn yara lui Iuda, supt porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Wafan. 

 Cknd au auzit toate cqpeteniile owtilor, ei wi oamenii lor, cq kmpqratul Babilonului a pus dregqtor pe Ghedalia, s`au dus la Ghedalia la Miypa, wi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careab, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, wi Iaazania, fiul lui Maacatitul, ei wi oamenii lor. 

 Ghedalia le -a jurat, lor wi oamenilor lor, wi le -a zis: ,,Sq nu vq temeyi de nimic din partea slujitorilor Haldeilor; rqmkneyi kn yarq, slujiyi kmpqratului Babilonului, wi veyi duce -o bine.`` 

 Dar kn luna a waptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Eliwama, din neamul kmpqrqtesc, a venit, knsoyit de zece oameni, wi au lovit de moarte pe Ghedalia, ca wi pe Iudeii wi Haldeii cari erau cu el la Miypa. 

 Atunci tot poporul, dela cel mai mic pknq la cel mai mare, wi cqpeteniile owtilor, s`au sculat wi au plecat kn Egipt, pentru cq le era fricq de Haldei. 

 Kn al treizeci wi waptelea an al robiei lui Ioiachin, kmpqratul lui Iuda, kn a douqzeci wi waptea zi a lunii a douqsprezecea, Evil-Merodac, kmpqratul Babilonului, kn cel dintki an al domniei lui, a knqlyat capul lui Ioiachin, kmpqratul lui Iuda, wi l -a scos din temniyq, 

 i -a vorbit cu bunqtate, wi a pus scaunul lui de domnie mai pesus de scaunul de domnie al kmpqrayilor cari erau cu el la Babilon. 

 I -a schimbat hainele de temniyq, wi Ioiachin a mkncat totdeauna la masa lui, kn tot timpul vieyii lui. 

 Kmpqratul i -a kngrijit necurmat de hrana de toate zilele, kn tot timpul vieyii lui