| Chapter 14 |
1 | Femeia knyeleaptq kwi zidewte casa, iar femeia nebunq o dqrkmq cu knsewi mknile ei. -
|
2 | Cine umblq cu neprihqnire, se teme de Domnul, dar cine apucq pe cqi strkmbe, Kl nesocotewte. -
|
3 | Kn gura nebunului este o nuia pentru mkndria lui, dar pe knyelepyi ki pqzesc buzele lor. -
|
4 | Unde nu sknt boi, ieslea rqmkne goalq, dar puterea boilor aduce belwug de roduri. -
|
5 | Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
|
6 | Batjocoritorul cautq knyelepciunea wi n`o gqsewte, dar pentru omul priceput wtiinya este lucru uwor. -
|
7 | Depqrteazq-te de nebun, cqci nu pe buzele lui vei gqsi wtiinya. -
|
8 | Knyelepciunea omului chibzuit kl face sq vadq pe ce cale sq meargq, dar nebunia celor nesocotiyi ki knwalq pe ei knwiwi. -
|
9 | Cei nesocotiyi glumesc cu pqcatul, dar kntre cei fqrq prihanq este bunqvoinyq. -
|
10 | Inima kwi cunoawte necazurile, wi nici un strqin nu se poate amesteca kn bucuria ei. -
|
11 | Casa celor rqi va fi nimicitq, dar cortul celor fqrq prihanq va knflori. -
|
12 | Multe cqi pot pqrea bune omului, dar la urmq se vqd cq duc la moarte. -
|
13 | De multe ori chiar kn mijlocul rksului inima poate fi mkhnitq, wi bucuria poate sfkrwi prin necaz. -
|
14 | Cel cu inima rqtqcitq se saturq de cqile lui, wi omul de bine se saturq wi el de ce este kn el. -
|
15 | Omul lesne crezqtor crede orice vorbq, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
|
16 | Knyeleptul se teme wi se abate dela rqu, dar nesocotitul este kngkmfat wi fqrq fricq. -
|
17 | Cine este iute la mknie face prostii, wi omul plin de rqutate se face urkt. -
|
18 | Cei prowti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiyi sknt kncununayi cu wtiinyq. -
|
19 | Cei rqi se pleacq knaintea celor buni, wi cei nelegiuiyi knaintea poryilor celui neprihqnit. -
|
20 | Sqracul este urkt chiar wi de prietenul squ, dar bogatul are foarte mulyi prieteni. -
|
21 | Cine dispreyuiewte pe aproapele squ face un pqcat, dar ferice de cine are milq de cei nenorociyi. -
|
22 | Kn adevqr ceice gkndesc rqul se rqtqcesc. dar ceice gkndesc binele lucreazq cu bunqtate wi credinciowie.
|
23 | Oriunde se muncewte este wi ckwtig, dar oriunde numai se vorbewte, este lipsq. -
|
24 | Bogqyia este o cununq pentru cei knyelepyi, dar cei nesocotiyi n`au altceva deckt nebunie. -
|
25 | Martorul care spune adevqrul scapq suflete, dar cel knwelqtor spune minciuni. -
|
26 | Cine se teme de Domnul are un sprijin tare kn El, wi copiii lui au un loc de adqpost la El. -
|
27 | Frica de Domnul este un izvor de viayq, ea ne ferewte de cursele moryii. -
|
28 | Mulyimea poporului este slava kmpqratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -
|
29 | Cine este kncet la mknie are multq pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
|
30 | O inimq liniwtitq este viaya trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -
|
31 | Cine asuprewte pe sqrac, batjocorewte pe Ziditorul squ, dar cine are milq de cel lipsit, cinstewte pe Ziditorul squ. -
|
32 | Cel rqu este doborkt de rqutatea lui, dar cel neprihqnit chiar wi la moarte trage nqdejde. -
|
33 | Knyelepciunea se odihnewte kntr`o inimq priceputq, dar kn mijlocul celor nesocotiyi ea se dq de gol. -
|
34 | Neprihqnirea knalyq pe un popor, dar pqcatul este ruwinea popoarelor. -
|
35 | Un kmpqrat are plqcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocarq, kl atinge mknia lui.
|