Chapter 2

 Kn al doilea an al domniei lui Nebucadneyar, Nebucadneyar a avut niwte visuri. Duhul ki era turburat, wi i -a perit somnul. 

 Kmpqratul a poruncit sq cheme pe vrqjitori, pe cititorii kn stele, pe desckntqtori wi pe Haldei, ca sq -i spunq visurile. Ei au venit, wi s`au knfqyiwat knaintea kmpqratului. 

 Kmpqratul le -a zis: ,,Am visat un vis; duhul kmi este turburat, wi aw vrea sq wtiu visul acela.`` 

 Haldeii au rqspuns kmpqratului kn limba aramaicq: ,,Vecinic sq trqiewti, kmpqrate! Spune robilor tqi visul, wi-yi vom arqta tklcuirea lui!`` 

 Kmpqratul a luat iarqw cuvkntul wi a zis Haldeilor: ,,Mi -a scqpat din minte lucrul acela: dacq nu-mi veyi veyi face cunoscut visul wi tklcuirea lui, veyi fi fqcuyi bucqyi, wi casele voastre vor fi prefqcute kntr`un morman de murdqrii. 

 Dar dacq-mi veyi spune visul wi tklcuirea lui, veyi primi dela mine daruri wi rqsplqtiri, wi mare cinste. Deaceea, spuneyi-mi visul wi tqlmqcirea lui!`` 

 Ei au rqspuns a doua oarq: ,,Sq spunq kmpqratul robilor sqi visul, wi i -l vom tqlmqci!`` 

 Kmpqratul a luat iarqw cuvkntul wi a zis: ,,Vqd, cu adevqrat, cq voiyi sq ckwtigayi vreme, pentru cq vedeyi cq lucrul mi -a scqpat din minte. 

 Dacq deci nu-mi veyi spune visul, vq awteaptq pe toyi aceeaw soartq, fiindcq vreyi sq vq knyelegeyi ca sq-mi spuneyi minciuni wi neadevqruri, pknq se vor schimba vremurile. De aceea, spuneyi-mi visul, ca sq wtiu dacq sknteyi kn stare sq mi -l wi tklcuiyi!`` 

 Haldeii au rqspuns kmpqratului: ,,Nu este nimeni pe pqmknt, care sq poatq spune ce cere kmpqratul; deaceea niciodatq niciun kmpqrat, orickt de mare wi puternic ar fi fost, n`a cerut awa ceva dela niciun vrqjitor, cititor kn stele sau Haldeu! 

 Ce cere kmpqratul este greu; nu este nimeni care sq spunq lucrul acesta kmpqratului, afarq de zei, a cqror locuinyq nu este printre muritori!`` 

 La auzul acestor cuvinte, kmpqratul s`a mkniat, wi s`a supqrat foarte tare. A poruncit sq piardq pe toyi knyelepyii Babilonului. 

 Hotqrkrea iewise, knyelepyii kncepuserq sq fie omorkyi, wi cqutau wi pe Daniel wi pe tovarqwii lui, ca sq -i piardq. 

 Atunci Daniel a vorbit cu minte wi cu judecatq lui Arioc, cqpetenia strqjerilor kmpqratului, care iewise sq omoare pe knyelepyii Babilonului. 

 A luat cuvkntul wi a zis lui Arioc, cqpitanul kmpqratului: ,,Pentruce a dat kmpqratul o poruncq atkt de asprq?`` Arioc a spus lui Daniel cum stau lucrurile. 

 Wi Daniel s`a dus la kmpqrat, wi l -a rugat sq -i dea vreme ca sq dea kmpqratului tklcuirea. 

 Apoi Daniel s`a dus kn casa lui, wi a spus despre lucrul acesta tovarqwilor sqi Hanania, Miwael wi Azaria, 

 rugkndu -i sq cearq kndurarea Dumnezeului cerurilor pentru aceastq tainq, ca sq nu piarq Daniel wi tovarqwii sqi odatq cu ceilalyi knyelepyi ai Babilonului. 

 Dupq aceea i s`a descoperit lui Daniel taina kntr`o vedenie kn timpul nopyii. Wi Daniel a binecuvkntat pe Dumnezeul cerurilor. 

 Daniel a luat cuvkntul wi a zis: ,,Binecuvkntat sq fie Numele lui Dumnezeu, din vecinicie kn vecinicie! A Lui este knyelepciunea wi puterea. 

 El schimbq vremurile wi kmprejurqrile; El rqstoarnq wi pune pe kmpqrayi; El dq knyelepciune knyelepyilor wi pricepere celor pricepuyi! 

 El descopere ce este adknc wi ascuns; El wtie ce este kn kntunerec wi la El locuiewte lumina.... 

 Pe Tine, Dumnezeul pqrinyilor mei, Te slqvesc wi Te laud cq mi-ai dat knyelepciune wi putere, wi mi-ai fqcut cunoscut ce Yi-am cerut noi; cqci ne-ai descoperit taina kmpqratului!``. 

 Dupq aceea, Daniel s`a dus la Arioc, cqruia ki poruncise kmpqratul sq piardq pe knyelepyii Babilonului; s`a dus, wi i -a vorbit awa: ,,Nu pierde pe knyelepyii Babilonului! Du-mq knaintea kmpqratului, wi voi da kmpqratului tklcuirea!`` 

 Arioc a dus degrabq pe Daniel knaintea kmpqratului, wi i -a vorbit awa: ,,Am gqsit kntre prinwii de rqzboi ai lui Iuda un om care va da kmpqratului tklcuirea!`` 

 Kmpqratul a luat cuvkntul wi a zis lui Daniel, care se numea Beltwayar: ,,Ewti tu kn stare sq-mi spui visul pe care l-am visat wi tklcuirea lui?`` 

 Daniel a rqspuns knaintea kmpqratului, wi a zis: ,,Ce cere kmpqratul este o tainq pe care knyelepyii, cititorii kn stele, vrqjitorii wi ghicitorii nu sknt kn stare s`o descopere kmpqratului. 

 Dar este kn ceruri un Dumnezeu, care descopere tainele, wi care face cunoscut kmpqratului Nebucadneyar ce se va kntkmpla kn vremurile de pe urmq. Iatq visul tqu wi vedeniile pe cari le-ai avut kn patul tqu. 

 Kn patul tqu, kmpqrate, yi-au venit kn minte gknduri cu privire la cele ce vor fi dupq aceste vremuri; wi Celce descopere tainele yi -a fqcut cunoscut ce se va kntkmpla. 

 Knsq dacq mi s`a descoperit taina aceasta, nu knseamnq cq este kn mine o knyelepciune mai mare deckt a tuturor celor vii, ci pentru ca sq se dea kmpqratului tklcuirea ei, wi sq afli ce-yi dorewte inima sq wtii. 

 Tu, kmpqrate, te uitai, wi iatq cq ai vqzut un chip mare. Chipul acesta era foarte mare, wi de o strqlucire nemai pomenitq. Stqtea kn picioare knaintea ta, wi knfqyiwarea lui era knfricowqtoare. 

 Capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul wi brayele ki erau de argint; pkntecele wi coapsele ki erau de aramq; 

 fluierele picioarele, de fer; picioarele, parte de fer, wi parte de lut. 

 Tu te uitai la el, wi s`a deslipit o piatrq, fqrq ajutorul vreunei mkni, a izbit picioarele de fer wi de lut ale chipului, wi le -a fqcut bucqyi. 

 Atunci ferul, lutul, arama, argintul wi aurul s`au sfqrkmat kmpreunq wi s`au fqcut ca pleava din arie vara; le -a luat vkntul, wi nici urmq nu s`a mai gqsit din ele. Dar piatra, care sfqrkmase chipul, s`a fqcut un munte mare, wi a umplut tot pqmkntul. 

 Iatq visul. Acum ki vom spune wi tklcuirea knaintea kmpqratului. 

 Tu, kmpqrate, ewti kmpqratul kmpqrayilor, cqci Dumnezeul cerurilor yi -a dat kmpqrqyie, putere, bogqyie wi slavq. 

 El yi -a dat kn mkni, ori unde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele ckmpului wi pqsqrile cerului, wi te -a fqcut stqpkn peste toate acestea: tu ewti capul de aur! 

 Dupq tine, se va ridica o altq kmpqrqyie, mai neknsemnatq deckt a ta; apoi o a treia kmpqrqyie, care va fi de aramq, wi care va stqpkni peste tot pqmkntul. 

 Va fi o a patra kmpqrqyie, tare ca ferul; dupq cum ferul sfqrkmq wi rupe totul, wi ea va sfqrkma wi va rupe totul, ca ferul care face totul bucqyi. 

 Wi dupq cum ai vqzut picioarele wi degetele picioarelor parte de lut de olar wi parte de fer, tot awa wi kmpqrqyia aceasta va fi kmpqryitq; dar va rqmknea kn ea ceva din tqria ferului, tocmai awa cum ai vqzut ferul amestecat cu lutul. 

 Wi dupq cum degetele dela picioare erau parte de fer wi parte de lut, tot awa wi kmpqrqyia aceasta va fi kn parte tare wi kn parte plqpkndq. 

 Dacq ai vqzut ferul amestecat cu lutul, knseamnq cq se vor amesteca prin legqturi omenewti de cqsqtorie, dar nu vor fi lipiyi unul de altul, dupq cum ferul nu se poate uni cu lutul. 

 Dar kn vremea acestor kmpqrayi, Dumnezeul cerurilor va ridica o kmpqrqyie, care nu va fi nimicitq niciodatq, wi care nu va trece supt stqpknirea unui alt popor. Ea va sfqrkma wi va nimici toate acele kmpqrqyii, wi ea knsqw va dqinui vecinic. 

 Aceasta knseamnq piatra, pe care ai vqzut -o deslipindu-se din munte, fqrq ajutorul vreunei mkni, wi care a sfqrkmat ferul, arama, lutul, argintul wi aurul. Dumnezeul cel mare a fqcut deci cunoscut kmpqratului ce are sq se kntkmple dupq aceasta. Visul este adevqrat, wi tklcuirea lui este temeinicq.`` 

 Atunci kmpqratul Nebucadneyar a cqzut cu faya la pqmknt wi s`a knchinat knaintea lui Daniel, wi a poruncit sq i se aducq jertfe de mkncare wi miresme. 

 Kmpqratul a vorbit lui Daniel wi a zis: ,,Cu adevqrat, Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor wi Domnul kmpqrayilor, wi El descopere tainele, fiindcq ai putut sq descoperi taina aceasta!`` 

 Apoi kmpqratul a knqlyat pe Daniel, wi i -a dat daruri multe wi bogate; i -a dat stqpknire peste tot yinutul Babilonului, wi l -a pus ca cea mai knaltq cqpetenie a tuturor knyelepyilor Babilonului. 

 Daniel a rugat pe kmpqrat sq dea grija trebilor yinutului Babilonului kn mkna lui Wadrac, Mewac wi Abed-Nego. Daniel knsq a rqmas la curtea kmpqratului.